hark, hearken, harken

Verbul "to hark" este o formă foarte veche pentru "to listen" ("a asculta"). Era folosit în special la vânători, imperativ, când conducătorul striga "Hark! Forward!" sau "Hark! Back!". De a aici a provenit verbul "to hark back", figurativ pentru "a se întoarce", "a reveni".

La începutul secolului XX, hark a căpătat două variante de pronunție, hearken și harken. Aceste variante s-au îndepărtat și mai mult de sensul original, fiind folosite chiar și fără back cu sensul corespunzător.

© Lucian Velea, www.lexica.ro